Feeds:
Posts
Comments

Era inceputul lui septembrie 1990. Ma intorsesem din calatoria de documentare din Statele Unite, cand Ticu a venit la redactia Romaniei Libere ca sa imi dea aceasta scrisoare. Descoperita in iulie 2020 in arhiva personala.

Nu pot decat sa ii multumesc lui Dumnezeu ca am avut parte de un asemenea prieten adevarat si sa ii cer iertare ca pana la urma am fost fortata sa parasesc tara. TicuDumitrescu_scrisoare pentru Mirela

Ele se afla in pdf si pot fi citite aici (download first):
MR_RL1990 (14 files merged)
MR_RL1990(13 files merged)

Un sindicat lupta pentru libertate, RL,16 februarie 1990
Sa nu uitam de Brasov, RL,16 februarie 1990
8 martie-ziua femeilor care au fost robite, RL,8 martie 1990
De ce apara domnul Gelu Voican nomenclatura, RL,15 mai 1990
O idee pentru viitoarea Constitutie, RL,30 mai 1990
In umbra,satisfactia dezbinarii, RL,27 iunie 1990
Constitutia-la baza democratiei, RL,28 iunie 1990
Romania si Consiliul Europei.Corespondenta speciala din Innsbruck, RL,3 iulie 1990( 2 pagini)
Procesul democratizarii impune in Romania o dezvoltare economica rapida. Corespondenta speciala de la Innsbruck, RL,4 iulie 1990 (2 pagini)
Un fals confesiv:Radulescu-Motru. Cronica literara, RL,26 octombrie 1990
– Intre reconstituire si eseu politic: Radu Portocala:”Autopsie du coup d’etat roumain”, Cronica literara, RL,7 noiembrie 1990.
– A luat fiinta Alianta Civica, 7 noiembrie 1990 (remember).

 

https://www.youtube.com/watch?v=bD-OX_D5wzY (Aired 06/14/20) Channel NYCTV-life (WNYE) – (RTVNY). Reportajul comemoreaza 30 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, considerata de martorii oculari drept un razboi civil care a blocat pentru decenii democratizarea Romaniei. Alexandre Herlea, professor emeritus, presedinte al organizatiei “La Maison Roumaine” din Paris, face un bilant al cauzelor grevelor si demonstratiilor anticomuniste din Piata Universitatii inabusite in sange de politie si mineri. Scriitoarea Mirela Roznoveanu din New York, jurnalist in 1990 la Romania Libera, descrie ca martor ocular ce s-a intamplat cu ziarul vandalizat si ocupat de mineri si tipografi. Chemati la Bucuresti de Presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, si premierul Petre Roman, hoardele de mineri conduse de SRI al carei director era Virgil Magureanu au aratat fața urâtă a României anului 1990, cea a românilor cu creierul spălat de regimul comunist. Opinia publică, atat cea românească cât si cea internațională, a fost profund socată. O mare parte a elitei românesti, cea care ar fi putut contribui la o adevarată renastere a Romaniei, o va părăsi definitiv.

Vorbindmultitmii_Brasov1990Mirela_TIcu_VasileGogea_Sora_MMunteanu1990Foto Mirela Roznoveanu Vasile Gogea Brasov 9 sept 90
La balconul din Piaţa Sfatului, Braşov, în 9 septembrie 1990: Vasile Gogea, Constantin Ticu Dumitrescu, Vasile Anghel, Doru Mihiţ, Mirela Roznoveanu, Smaranda Enache.
Declaratia finala: https://vasilegogea.wordpress.com/2010/09/04/remember-7-9-septembrie-1990-brasov-prima-intrunire-a-rezistentei-romane/
http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php?topic=329.180;wap2

https://www.deseret.com/1990/6/15/18866561/lliescu-sends-romanian-miners-home

President-elect Ion Iliescu on Friday ordered miners he had summoned to help put down anti-government riots to go home, but many remained in the capital, clubbing anyone they considered a government opponent.

Iliescu’s swearing-in as president was postponed amid the chaos. The miners streamed into Bucharest on Thursday, after Iliescu called for their help in countering what he called “facist” forces. The miners beat pedestrians and journalists and raided the offices of opposition parties. The state news agency Rompres said Iliescu met with the miners’ leaders Friday and ordered them to leave the capital, and that miners began boarding buses for Bucharest’s northern railway station.

From there, they were to return on special trains to their homes in the Jiu valley mining region of western Romania. But an hour after the announcement, miners were still roaming central Bucharest. Iliescu was to have been sworn in Friday at a meeting of both houses of Parliament. But a woman answering the phone at his office, who refused to give her name, said the session was put off until Monday. She would not elaborate.

“This is a death of democracy,” said opposition leader Ion Ratiu, whose home was ransacked by maurauding miners. “(It’s) the rule of the mob, no respect for human rights. The forces of law and order stand by instead of maintaining law and order.”

Following the December pro-democracy revolution that ousted the hard-line communist government and set up elections that Iliescu and his National Salvation Front won, Ratiu returned to Romania after 50 years in exile. Despite the latest violence, he said he would stay and fight for democracy.

Premier Petre Roman told a news conference Friday that the miners had been asked to occupy University Square in a peaceful way and all subsequent violence was deplorable. On Wednesday, police broke up a 53-day protest in the square by anti-communist protesters who distrust Iliescu’s ties to the former regime.

Government forces later fired on the protesters who attacked government buildings, killing at least five people and injuring more than 350. Then the miners arrived.

Mirela Roznoveanu, a journalist with the Romania Libera newspaper, said the miners beat a co-worker and destroyed the editorial offices of the newspaper Thursday. The paper, which had been the main voice of opposition against Iliescu and the government, did not appear Friday.

The violence by the miners Thursday was the latest outburst in the capital’s worst street fighting since the bloody December revolution that ousted and executed communist dictator Nicolae Ceausescu.

Cateva articole publicate in Romania Libera in 1990 recuperate gratie dlui Gheorghe Mitrofan:
Maladia Terorii, RL, 20 februarie 1990
Sindicate contra sindicate. Rubrica Pasi spre Democratie (IX). RL, 21 aprilie 1990.
Copiii nimanui? RL, 27 aprilie 1990.
Protest, RL 28 aprilie 1990
Nomenclatura – un mod de a fi… RL 11 mai 1990
Cateva conditii ale unei treceri reale spre democratie RL 29 mai 1990
MR_RL29 mai 1990Page1_2
Cum vom construi concret democratia? RL 13 iunie, 1990 Part I
Cum vom construi concret democratia? RL 14 iunie 1990, Part II
In 13 iunie ca pe 21 decembrie? RL, 14 iunie, 1990
Oglinzi paralele. O conceptie mai subtila a valorilor umane. Corespondenta din New York. Interviu cu Juliana Pilon, director executive al National Forum foundation, Washington D.C. RL 23 august 1990.
Intre speranta si mantuire. Vintila Horia – Dumnezeu s-a nascut in exil. Cronica literara. RL 20 decembrie 1990.
Varianta pdf este flexibila, textul se poate mari la dimensiunea dorita: RomaniaLibera_MR20Decembrie 1990RomaniaLibera1990_MR

JulianaGeranPilon_RL1990MRJulianaGeranPilon_RL1990MRPartIIProtest_april1990_MRRL_DemocratiaIIMR1990RL_Nomenclatura_mai1990RL_Sindicate_PasiDemocratie1990MRRLCopii_nimanuiApr1990RLVintilaHoriaMR1990RomaniaLibera_MR20Decembrie 1990RomaniaLibera1990_MR

 

Stimată Doamnă Roznoveanu,
Am pus pe pagina mea de Facebook o postare in semn de aducere aminte despre perioada de cautari si actiuni pentru democratizarea Romaniei, cand, in valtoarea evenimentelor din Piata Universitatii, s-a nascut si Grupul profesional pentru independenta Televiziunii Romane.   Nu intamplator am pus in prim plan articolul pe care l-ati scris la acea vreme despre Grup, caci l-am simtit ca pe un sprijin moral in toata perioda mea de activitate in cadrul Grupului, cat si, ulterior, la SOTI TV.
Cu stima si adanca gratitudine,
Gheorghe Mitrofan
P.S.Aveti in anexa linkul pagina Facebook
https://www.facebook.com/mitrofan.gheorghe.92
Romania_Libera20Mai1990edited

IonTuguiautoportretBis1985Autoportret
IonTuguiDesenMirela1Patru viziuni despre Mirela

IonTuguiDesenMirela2

IonTuguiDesenMirela3
IMG_0239

Am dat intamplator peste cateva documente din 1990 din arhiva personala. Unul dintre ele este legitimatia de membru fondator al Aliantei Civice si participant la Conferinta Nationala din 13-15 decembrie 1990. Constantin Ticu Dumitrescu a venit in biroul meu la Romania Libera MirelaR_ContantinTicuDumitrescu1997cu foaia membrilor fondatori ca sa imi scriu numele (atasez fotografia noastra la lansarea Vietii pe Fuga la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti in 1997). In mod ciudat insa, numele meu lipseste din lista membrilor fondatori ai Aliantei Civice din Wikipedia. L-am adugat pentru a face the record straight. Pentru cine doreste documente reale, ele se afla aici – Lista completa a membrilor fondatori
De la Alianta Civica: istoric, fondatori, documente, activitate (decembrie 1990-mai 2000)  -I-Alianta_Civica_Membri_Fondatori19903DeLaA.C.  in pdf existenta in sit-ul dlui Valerian Stan http://www.valerianstan.ro/documente.html

MRoznoveanuMembruFondatorAliantaCivica1990

(Aired 02/23/20; 03/01/2020 Channel NYCTV-life (WNYE) Scriitorul martir, filosoful si profesorul universitar Traian Chelariu, o personalitate prea putin cunoscuta a culturii romane, s-a nascut la 21 iulie 1906 in satul Hatna, comuna Dărmănești, Bucovina si a murit la 4 noiembrie 1966 in Suceava. Tragedia lui Traian Chelariu, specializat în filosofie în Franţa şi Italia, cu doctorat in 1937, cu numeroase carti primite elogios de critica intre anii 1926 – 1940 a fost pe scurt urmãtoarea: profesorul universitar la Cernauti, Iasi si Bucuresti a fost dat afarã din slujbã de oranduirea Romaniei comuniste si proletcultiste si condamnat sa nu isi poata castiga in vreun fel existenta. Dupa ani de somaj si mizerie, i se permite sa se angajeze la serviciul de ecarisaj din Bucuresti unde lucrează la secția de dezinfecții și deratizare (1955). Scriitorul este ziua deratizator, dezinsectizor si dezinfectator (sunt titlurile înscrise în cartea de muncã în 1956) si participã împreunã cu altii la vânãtoarea de sobolani, iar seara, întors acasã, citeste cu creionul în mânã Nietzsche. În anul 1958 Traian Chelariu depune o cerere de reprimire în Uniunea Scriitorilor. Nedorit de Mihai Beniuc, în ciuda unor referințe excelente, cererea nu este rezolvată pozitiv (1960). În anul 1964 este reabilitat, reprimit în învățământul superior și devine lector la Institutul Pedagogic din Suceava, dar numai după doi ani se stinge din viață. Eseurile, poemele, fragmentele de jurnal ale lui Traian Chelariu publicate postum definesc o personalitate exceptionala si singulara a literaturii romane: „…recuperarea integrală a jurnalului lui Traian Chelariu scoate la lumină neliniștile unui intelectual care, aflat sub vremi, caută de la începuturi rațiunile care transformă întâmplările unei vieți în destin. În felul acesta, a-ți interoga destinul și a-l iubi este principiul fundamental al unei vieți clădite pe bine, frumos, adevăr. El, care bănuia că ne-alegem doar cu rana înțelepciunii, era convins că nu există decât Un singur mod de înfruntare a destinului: primirea lui cu conștiința curată. Aceasta este singura posibilitate de a rămâne liber, căci libertatea rezidă în biruirea destinului prin dragoste de destin: Amor fati. Sunt cuvintele testamentare ale unui intelectual care, căzut în istorie, își asumă o condiție tragică.” (Mircea A. Diaconu)